Vola spacial

De Wikipedia
Li Equip Dracon capsul de SpaceX ear proxim li Station Spacial International

Vola spacial es un aplication de astronautica de volar un vehicul spacial ad-in o trans spacie exteriori, o con o sin homes abordat. Max vola spacial ne have un equip e es conductet chefmen con vehicules spacial quam satelites in orbite circumdant li Terra, ma anc include spacial sondess por volas ultra terric orbite. Tal vola opera per telerobotic o autonomosi control. Human vola spacial, quel es plu complex, comensat bentost pos li prim orbital satelites e ha atinget li Lune e permanent human presentie in spacie circum Terra, precipue per stationes spacial. Programmas de human vola spacial include li Soyuz, Shenzhou, li passat Apollo programma e li Spacial Navette, con nu li Station Spacial International quam li chef destination de human vola spacial, durante que li Tiangong Station Spacial de China es constructet.

Vola spacial es usat por posir in orbite circum Terra multi comunicational satelites, recognoscidal satelites, terric observational satelites, ma anc por spacial exploration quam spacial observatorias e sondes, o mem por spacial tourisme. Vola spacial posse usar con diferent tipes de lansationes, usualmen per rakete, quel da li inicial pussation a superar li fortie de gravitation e propulser un vehicul spacial del superficie del Terra. Pos li vehicul es in spacie, su motion—ambi quando ne propulsat e quando propulsat—es li area de studie nominat astrodinamica.

Some vehicules spacial remane in orbite quasi indefinitmen, quel ha causat li problema de spacial pollution, ambi per luminal pollution de fragmentes spacial, quel es un dangere a vola spacial. Altrimen, vehicules spacial es terminat per atmosferic reintrada, in quel ili desintegra, o si ili ne disintegra, lor reintrada es controlat de salvmen atinger li superficie, sovente ad-in li ocean.

Vide anc[modificar | redacter fonte]

Referenties[modificar | redacter fonte]