9-im millennie AC

De Wikipedia

10-im millennie AC - 9-im millennie AC - 8-im millennie AC

Li 9-im millennie AC extende se inter li annus 9000 AC til 8001 AC (ante 11 mill til 10 mill annus). In términos cronologic, it es li prim millennie del actual epoca Holocene, quel on estima con un comensa ye 9700 AC (ante 11.7 mill annus). It es ínpossibil a datar evinementes con precision in ti-ci millennie, e omni dates mentionat ci es estimationes precipue basat sur geologic e antropologic analise, o sur datation radiometric.

In li Proxim Ost, particularimen in li Fertil Crescente, li transitori Epipaleolitic Era esset poc a poc substituet per li Neolitic Era con evidentie de agricultura trans li Levant til li Zagros Montes in modern Iran. Li chef-caracteristica del Neolitic es agricultural inhabitation, etsi con manent usation de instrumentes e armes ex ligne e petre. On crede que li agricultura comensat in China ye li fine de ti-ci millennie. Altriloc, particularimen in Europa, li Paleolitic Era continuat.

Situation global[modificar | redacter fonte]

Europa e li circumité in li 9-im millennie AC. Locs in blu es covrit con glacie. 1. Culturas superior paleolitic. 2. Culturas mesolitic. 3. Culturas swiderian. 4. Culturas pontic tardenoisian. 5. Culturas iberian caspian. 6. Culturas oranian. 7. Culturas bass caspian. 8. Li Fertil Crescente.

Secun li scale de témpores geologic, li prim stratigrafic stadie del Holocene es li tal-nominat Greenlandian del annu 9700 AC til 6236 AC (un date fixat), dunc li tot 9-im millennie. Li punctu de departe por li Greenlandian ha esset corelatet con li fine del Recent Dryas e un change del climate de presc-glacial til interglacial, quel causat li retirada de glacieros e plu alt nivelles del mares.

On estima que Beringia (li ponte terrestri quel conexet Alaska con Russia) esset inundat circa 8500 AC con li ascendent nivelles del mare, talmen separante Nord-America e Asia denov con li aquas del Strette Bering e li Chukchi Mare. On crede que evenit un migration trans li ponte terrestri de ostic Siberia til Nord-America durant li Ultim Glacial Maximum. Alquant témpor pos que li american glacieros fondet, ti popules continuat plu sud ad-in li continente por devenir li indigenes de Nord-America. Pos li inundation del ponte per li mare marin, inmigration ne plu esset possibil de Siberia.

Evenit tri conosset volcanic eruptiones durant ti millennie queles havet un grandore de 5 o plu sur li VEI (Índex de Volcanic Explosivitá). Tis evenit in Ulleungdo ost del Korean Peninsul ye c. 8500 AC, Grímsvötn in li nordost de Island c. 8230 BC, e Taupo Caldera in Nov-Zeland c. 8130 AC. Lu max grand esset ti de Grímsvötn.

Population e comunités[modificar | redacter fonte]

Durant que li Neolitic comensat in li Fertil Crescente, on vivet por li pluparte ancor in comunités chassatori-recoltatori queles trovat se firmmen ancor in un statu paleolitic. Li population del munde esset stabil, e crescet lentmen. On estima un population de quin million tande ye li Ultim Glacial Maximum, quel crescet til quarant million in 5000 AC e 100 million in 1600 AC, un medial rate de crescentie de 0.27% del Era Neolitic al Era Bronze Medial.

Proxim Ost[modificar | redacter fonte]

Göbekli Tepe, Şanlıurfa, 2011

Desde li comense del 9-im millennie, Göbekli Tepe (in hodial Turkia) esset inhabitat, possibilmen con inhabitation quel comensat in li millennie quel precedet it. Göbekli Tepe es un ciselat santuaria in sud-ost Anatolia, in quel trova se li max ancian megalites in li munde. Li site in Tell Qaramel in hodial Siria, simil a Göbekli Tepe, esset inhabitat desde 9000 AC e possibilmen in li millennie precedent. Li inhabitation in Nevalı Çori in li sam region ha esset datat til circa 8500 AC. Altriloc in li Fertil Crescente, hay evidentie de inhabitationes ye Mureybet e Ganj Dareh desde circa 8500 AC. Vers li fine del millennie, circa 8200 AC, li site de Aşıklı Höyük in central Anatolia esset inhabitat por li prim vez, til circa 7400 AC.

Europa[modificar | redacter fonte]

On crede que sites inhabitat in Europa ante 8500 AC restat comunités paleolitic, o al max bon mesolitic. In Star Carr in Nord-Yorkshire, li resultates de analise radiocarbonic in 2018 indica que ocupation comensat por li prim vez inter 9335 e 9275 AC, durante por un periode de circa 800 annus til 8525-8440 AC, ma tal ocupationes esset possibilmen episodic con diferent intensitá secun li periode. Excavationes archeologic in Cramond in prehistoric Scotia ha decovrit evidentie de inhabitation quel data til circa 8500 AC. Un altri inhabitation esset possibilmen etablisset in Ærø in Dania.

Japan[modificar | redacter fonte]

Ancian potteríe del cultura Jomon, versimilmen inter li 14-im e 8-im millennies AC.

In Japan, li cultura Jomon esset probilmen ja etablisset in micri comunités vers li pacific látere de Honshu. Li parol Jomon self (縄文) significa "corde-mustre", a saver li distintiv potteríe quel trovat se in ti periode. Sin li invention del rote de pottero, on preparat li argile in li form de un corde, manualmen voluente it vers supra por crear un recipiente quel on cocinat sur apert foy. In prim ti recipientes esset simplic scudelles e cruches, ma plu tard devenit artistic. Proposit dates por li comensa del cultura Jomon es tre varie, desde li Eras de Glacie til tam tard quam c. 4500 AC. On generalmen crede que li periode finit se c. 300 quande it esset substituet per li cultura Yayoi.

Americas[modificar | redacter fonte]

In Nord-America, on crede que li paleo-indian Clovis Cultura finit se circa 8800 AC pos har genitet numerosi local variantes. Un de tis es li Folsom complexe, quel esset centrat in li Grand Planuras e quel data de c. 9000 til c. 8000 AC. Ti popul esset chassatores-recoltatores qui chassat li Bison antiquus, nu extint.

In Patagonia, li Tradition de Fell prevalet tra li millennie che Cueva Fell (Caverne de Fell). Un altri situ paleo-indian in ti region es li canyon de Las Cuevas, proxim a Los Toldos (Santa Cruz) in quel ha trovat se arte petrin.

In Central America, li restage de tri prehistoric homan fossiles ha esset decovrit desde 2006 in li sistema de caves ye Chan Hol in Quintana Roo in Mexico. Omni tri ha esset datat a circa li 9-im millennie.

Guerreada ancian[modificar | redacter fonte]

On ha trovat evidentie por guerreada in Nataruk in Kenya, ú on trovat li restage de adminim 27 individues datat til circa 8500 AC. Li condition del squelletes monstra que un massacre evenit, nam on ligat li manus e fracassat li cranies. Tande li comunités un Africa vell har esset nomadic chassatores-recoltatores.

Comense de agricultura[modificar | redacter fonte]

Li natufian cultura continuat a prevaler tra li Levantine e in li areas de Mesopotamia superiori in li Fertil Crescente. Ta li max significant situ es Jericho (Tell es-Sultan) in li Valley de Jordan. Li natufianes hat esset sedentari o semi-sedentari tra li 10-im millennie, mem ante li introduction de agricultura.

Circa 8500 AC, li natufianes esset recoltant savagi frument med falces con bordes ex silice.Tande, o strax pos, on cruceat li savagi frument con un natural grasse (aegilops) por formar far (ex quel deriva se li parol farine), li semes de quel on posset disjettar in li vente por difuser it naturalmen. Plu tard on cruceat li far con un altri tip grasse por formar li mem plu grand hibride, li frument de pan. Li natufianes aprendet li metode a recoltar li nov frument, molinar it til farine, e crear pan. Li temporan pan esset ínlevenat, con li pasta mettet sur calid lápides a siccar. In 1973, Jacob Bronowski argumentat que li combination de frument e aqua in Jericho possibilisat al hom li civilisation. Jericho, quel possedet un fonte natural, esset un oase ye li márgine del Deserte Sirian e, benque altri simil developamentes evenit altriloc, Bronowski nominat Jericho un "microcosme de historie".

Potteríe[modificar | redacter fonte]

Creation de potteríe con spules, un tecnica quel ne besona li rote del pottero.

On crede que on inventet li potteríe índependentmen in varie locs, comensante con China in c. 18,000 AC, anc in ti-ci millennie in Ounjougu in central Mali c. 9,400 AC. On suposi que tal decovritiones del tecnologie evenit mersí a acidental foyes sur suol ex argile, monstrante al spectator li possibilitá de su usation. Li rote de pottero ancor ne existet, e quande on creat potteríe in ti-ci millennie on creat it manualmen, anc con spulation, e foyes in puteos.

Metallurgie[modificar | redacter fonte]

On vide nu un poc usation de cupre, p.ex. in un pendente ex Mesopotamia quel data til 8700 AC. Li usation de cupre (e plumbe in li 8-im millennie) esset gradual, nam ancor ne existet li sistematic metodes por extracter li metalles ex lor minerales. Erst in li 6-im millennie AC on developat tal metodes.