Saltar por contenete

Globasa

De Wikipedia
Globasa
Creator: Hector Ortega
Annu de creation: 2019
Parlatores:
Academie: Basaevolugitim fe Globasa
Familie:
Lingue-code
ISO 639-1: [1]
ISO 639-2: [2]
ISO 639-3: [3]
Carte
Vide anc: LingueListe de lingues

Globasa es un lingue auxiliari international comensat per Hector Ortega. Li lingue esset publicat li 26 julí 2019 pos un fase experimental e elaborational de du annus. Su structura es reminiscent de lingues creol. Li paroles de Globasa veni de mult lingues del tot munde. It seque tri maximes: Optim simplicitá, optim equilibrie de parametres linguistic contrari, e internationalitá.

Li nómine de Globasa contene li parol globa, quel significa "munde", e li sufixe -sa, quel indica un lingue in li sam maniere quam -esi o -és in Occidental. Un frequentmen notat coincidentie es li aparition del parol basa in li nómine, quel es li radica por "lingue", e li sufixe -sa es truncat ex it.

Li creator de Globasa, Hector Ortega, es un linguist, traductor e professor linguistic. Quam un scolero de linguistica, il studiat lingues creol, inter altri coses. Circa li annu 2000 il concludet que un lingue con un plu international vocabularium e un plu simplic fonetica e grammatica quam Esperanto posse esser creat. Ante decovrir li lingues auxiliari international Neo Patwa circa 2009 e Pandunia in 2017, Ortega ja havet alcun idés pri li caracteristicas del futuri lingue. Inter li idés se trovat, por exemple, li election de paroles international secun un metode specific, li sistema de un-líttere-un-son, e caracteristicas grammatic quam li manca de articules e plurales.

Ortega incontrat li lingue Pandunia in julí 2017. It esset li max proxim a quo il imaginat. Ma sequent it, li lingue mancat li morfologie necessi pro distinter frases simplic o complicat. Alcun semanes pos li incontra, Ortega decidet abandonar li projecte e iniciar su propri projecte. Pos du annus, li 26-im de julí 2019, il publicat li lingue. In ti punctu nucleo del lingue esset fixat. In li sequent témpor Globasa trapassat e ancor trapassa diversi fases, in queles li caracteristicas del lingue es preciset. Li discussiones pri li lingue eveni principalmen sur Reddit e Discord. Li wiki sur li situ web Miraheze iniciat li 28-im de novembre 2019.

Globasa utilisa 25 lítteres del alfabet latin basic, excludent q. Chascun vocale e consonante es atribuet a un singul líttere. Paroles scrit in li alfabet de Globasa ne have exceptiones con lor ortografie.

Majuscules A B C D E F G H I J K L M N O P R S T U V W X Y Z
Minuscules a b c d e f g h i j k l m n o p r s t u v w x y z
AFI a b d e f g x i k l m n o p ɾ s t u v w ʃ j z

Li usual órdine de paroles es subjecte-verbie-objecte (SVO). On anc posse usar li preposition el por marcar objecte e mover it plu líbermen.

Adjective preposi se ante li modificat nómine.

Adverbie preposi se ante li modificat adjective. Ultra to, it anc posse aparir pos li verbie (quande li verbie have objecte, li adverbie veni pos it)[1]. It es anc possibil iniciar li frases con li adverbie, ma on besona pausar al fini del adverbial frase por evitar que li auditoes misinterpreta it con adjective quel modifica li sequent nómine.

Categories de paroles

[modificar | redacter fonte]

Teoricmen, omni nómines es anc usabil quam verbies, e omni verbies es anc usabil quam nómines (except tri auxliari verbies, quel es usabil quam adjective in vice). Dunc on frequentmen gruppa li du quam un categorie. Li Globasan nómine de tal categorie es benjilexi, u benji significa “essential” e lexi significa “parol”.

Similari quam essentiales, omni adjectives es anc usabil quam adverbies, benque hay poc paroles nativmen adverbial e ínusabil quam adjectives. Anc por li adjectives e adverbies hay un categorie, tosifulexi, u tosifu significa “descrir/descrition”. Quande un adverbie modifica un adjective o adverbie, li modificant adverbie recepte li sufixe -mo.

Li numeró de 0 a 10 es: nil, un, dua, tiga, care, lima, sesa, sabe, oco, nue, e des. Li parol por 100 es cen. Li resta del potentie de 10 es prendet del Sistema International de Unités, dunc on have paroles quam kilo (1000) o mega (1000000).

Li numerales ordinal forma se con li sufixe -yum.

Li fractiones forma se con li prefixe of-.

Li multiplicatives forma se con li sufixe -ple.

In quelc situationes, li numerals es posposit a nómines por formar nóminal frase: mesi un (januar)[2], satu sabe (sett horas)[3].

Preposition

[modificar | redacter fonte]

cel (“ad”), montrant li direction, es usabil anc con un prepositional frase (junt con nominal).

Derivation de paroles

[modificar | redacter fonte]

Acurtat morfemes

[modificar | redacter fonte]

Hay un gruppe de vocabules quel on nomina acurtat morfemes (anglesi: truncated morphemes). Ili es li paroles (o afixes) derivat de existent vocabul per prender alcun (ma ne omni) parte del forma lexical.

  • cele (“scope”) --> cel (“ad, por, por li scope de”)
  • yongu (“usar, usa”) --> yon (“per, usant”)
  • gibe (“dar, dation”) --> -gi (“-ificar, -isar”)


Creation de paroles

[modificar | redacter fonte]

Secun li triesim maxime, li paroles es derivat ex mult lingues del tot munde. Pro evitar exagerar li númere de font-lingues, ili principalmen es derivat ex li max grand e influential lingues e families de lingues. Durant li selection de un nov parol, ili es gruppat. Li anglesi, francesi, german, hispan e russ es tractat quam un familie. Anc li indonesian e filipino es tractat quam un familie. Li mandarin, korean, japanesi, vietnamesi, hindi, telugu, swahili, persian e turc es tractat quam families separat. In li max simplic casu, li sam paroles o simile paroles, queles apari in li max grand families, es adaptat al ortografie de Globasa e deveni paroles oficial.

Un tost analise de mil radic-paroles mostrat que li lingues europan have li max grand influentie. In presc li demí del radic-paroles, li anglesi es un del font-lingues. Pos li quin lingues europan mentionat antey, li turc e indonesian seque.

Secun li oficial situ web del lingue, li percentage por chascun lingues in etomologie (in li annu 2025) es tal: englese 59.97%, hispan 56.47%, francesi 54.99%, turc 53.01%, german 52.27%, persian 50.59%, indonesian 49.92%, russ 48.44%, japanesi 44.77%, filipino 42.79%, hindi 41.44%, arabic 39.12%, corean 38.38%, swahili 30.74%, telugu 22.47%, vietnamesi 21.96%, e mandarin 21.8%[4].

Alcun persones remarcat similitás inter Pandunia e Globasa. To deriva del facte que ambi lingues electe li max international e frequent parol, e sovente it existe solmen un singul parol electibil. Dunc in mult casus li sam parol apari tant in Pandunia quant in Globasa.

Imisu Patre, hu yu sen in Janatu:
Yusu name am besantogi.
Yusu wangudom am ata.
Yusu vole am befale
denpul in Dunya kom in Janatu.
Am gibe tas imi nundin imisu moydinli roti,
ji am mafu imisu malfale
denpul kom imi mafu ete hu da malfale anti imi,
ji am no lidi imi cel in yoho,
mas am hurugi imi of burya.
Koski yusu to sen wangudom
ji kowa, ji dayxerafu
dur he moywatu.
Amen

Universal Declaration del Jures Homan

[modificar | redacter fonte]
Moy insan xencu huru ji egal fe sungen ji haki. Ete hare rasona ji yoxin, ji ete ingay na soho konduta fol ruho fe sodarya.

Ligamentes extern

[modificar | redacter fonte]
  1. Content Words (anglesi), extractet ye 2025-02-28
  2. Numbers and Months (anglesi), extractat ye 2025-02-28
  3. Lessons for Beginners, Lesson 20 (anglesi), extractet ye 2025-02-28
  4. Etymological stats. Extractet ye 2025-01-31.