Solresol

De Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Sol-resol.png
SolresolFarben.png

Solresol es lingue artificial, creat per inventor e pédagogo frances, François Sudre, desde 1817.

il publicat su libre principal pri li Langue musicale universelle in 1866. Ti lingue esset conosset quam atration al ocasion de manifestationes important quam li expositiones international. Li publication Grammaire du Solresol per Boleslas Gajewski's in 1902 reavivet curtmen su popularitá.

Ti Lingue músical universal have paroles fat solmen con notes musical. In li Wikipedia in angles, on parla de sett síllabes different. Mi conviction es que ti es falsi: li lingue músical es ante omnicos pensat por esser ludet in musica (cantat, sifflat, sussurat). Parlar li Lingue músical es solution de desesperantie por ti qui vermen ne posse aprender li música o es tro pigri (por aprender 7 a luder o a cantar 7 notes: on ne parla de aprender tot li música!). Ti notes posse esser representat de manieres divers -- quam notes musical notes, quam númeres de 1 a 7 (notation músical usat in China), quam síllabes, con simboles, con colores (flaggas, etc.), con sequenties de colpes de 1 a 7 o quam notes músical representat con li du manus (creant tal lingue de signes spontan quo on conosse sin aprentisage si on conosse li Lingue músical universal). Gajewski creat circa in li annu 1900 lingue de signes quam stenografie quo ne es present in li ovre de Sudre.

Quam in Ro, li paroles long es repartit in categories secun li signification. Li órdine base se secun li note prim del parole (o síllabe).

Li Lingue músical universal have divers proprietas ineditet.

Li melior conosset es que li paroles contrari es sovente format per inversion del órdine del notes in li parole! It es anecdotic solmen: it esset probábilmen avantage grand (por aprender solmen poc paroles) quande li lingue esset ancor un lingue por li trumpet militari de signal (it esset tal quande it esset creat: lingue del 4 notes solmen quo li trumpet militari de signal posse formar!).

Li proprietá li plu interessant es probábilmen li capabilitá de discerner li function, li síngulare e li plurale, tam bon que li sexu de paroles totmen ínvariabil!

Avantages altri de li Lingue músical universal:

  • presc ínpartial si parlat, totmen ínpartial si ludet o cantat
  • sistema multivalent (signes, colores, colpes, etc.) por gentes impedit tre diferent quo ne necessita de aprentisage special
  • tre motivant por gentes analfabetic nam solmen 7 notes (síllabes = 10 lítteres) a aprender e aconosser
  • it presenta null desfacilitá de pronunciation.

Li Lingue músical universal esser exposit in France al interdiction por li lingues del signes por li surdes plu de un sécul (congress de Milano 1880 - lega Fabius 1991). Ti es cause important del expansion desfacil del Lingue músical universal.

Pos quelc annus de popularitá, altri lingues artificial prendet su plazza. Pos li film famosi Close Encounters of the Third Kind (1977) de Steven Spielberg, li lingue esset redecovrit per li public, li pedagoges e li linguistes, li Interrete facilitant li circulation del information!

Eaiea, creat per Bruce Koestner, es lingue músical plu recent basat sur li 12 demí tones del scale cromatic.

Referenties[modificar | redacter fonte]

Ligas extern[modificar | redacter fonte]